Atractii turistice
Author: admin
Biserica ortodoxa “Sfinta Varvara”, situata in mina de sare “Trotus” din orasul Tirgu Ocna, a ramas si in prezent una dintre putinele biserici din tara construite in saline si singura din Europa realizata aproape integral din sare si amplasata la o adincime de peste 200 de metri.
In perioada aprilie-decembrie 1992, se construieste in inima muntelui de sare de la Tirgu Ocna, la o adincime de 240 de metri, lacasul de cult “Sfinta Varvara”, realizare exclusiva a ortacilor de aici, care au sapat in sare cu propriile miini si au platit chiar cu pretul vietii ridicarea acestei biserici.
Tot ce se poate vedea in interiorul bisericii, de la jiltul din colt, la aplice, candelabre si pina la altar, este confectionat din sarea taiata din munte, de catre miinile minerilor, iar catapeteasma, icoanele si celelalte obiecte de cult au fost realizate prin contributia minei “Trotus” si a arhimandritului Epifanie Bulancea, de la Manastirea “Magura Ocnei”. Toate obiectele din sare au fost tratate cu un lac special, pentru a nu atrage umezeala si pentru a asigura rezistenta in timp. Biserica este destul de mare, puternic luminata, iar din interior nu lipseste nici unul dintre elementele de arhitectura ortodoxa. Catapeteasma este alcatuita din 24 de icoane, una dintre ele reprezentind-o pe Sfinta Varvara, patroana spirituala si ocrotitoarea minerilor.
Biserica a fost sfintita la 4 decembrie 1992 si este deschisa in fiecare zi a anului, intre orele 7.00 si 17.00. Slujbele se oficiaza aici doar in Noaptea de Inviere, de sarbatoarea Sfinta Varvara, sau in situatii speciale. La acelasi nivel cu biserica, mergind prin galerie, se ajunge la baza de tratament si agrement a salinei, care ofera vizitatorilor atractii turistice dintre cele mai felurite si inedite: Muzeul sarii, lacul cu apa sarata si cascada, magazine de suveniruri, mese de tenis si biliard, bufet cu terasa, terenuri de sport si locuri de joaca pentru copii dotate cu leagane, topogane, masinute electrice, jocuri electronice. In sanatoriul subteran se trateaza cu succes de ani de zile, diferite afectiuni respiratorii prin gimnastica si efort fizic usor, in prezenta personalului medical de specialitate. Temperatura medie zilnica din mina se incadreaza intre12 si 13 grade Celsius, distanta de la punctul de plecare este de 3,1 km, adincimea pe verticala este de 240 metri, iar suprafata este de 8.900 mp. (Sursa: Romulus Dan Busnea, Ziarul de Bacau.ro)
Manastirea Magura Ocnei
Manastirea Magura Ocnei, cu obte monahala de maici, se afla in orasul Targu Ocna, judetul Bacau. Biserica manastirii poarta hramul Inaltarea Domnului, sarbatorita in fiecare an, la 40 de zile dupa Invierea Domnului.Schitul a avut in lunga sa existenta trei biserici construite succesiv. Manastire de maici din Magura Ocnei a fost construita intre 1750-1757. Autoritatile comuniste au demolat biserica in 1964 si au amenajat aici un complex turistic. Ulterior dupa caderea regimului comunist manastirea a fost reinfiintata iar biserica actuala a fost construita in perioada 1990-1993.Fiind situata la 15 kilometri de statiunea Slanic Moldova, manastirea este vizitata periodic de un aflux mare de turisti dornici sa descopere atractiile locului. Manastirea ofera locuri de cazare pentru turistii care zabovesc mai mult in incinta lacasului.
Manastirea Magura Ocnei – scurt istoric
Traditia locala considera ca aceasta sihastrie ar data de pe vremea lui Alexandru cel Bun, lucru ce nu poate fi dovedit documentar. Prima biserica din lemn a schitului din Magura Ocnei a fost construita in anul 1653, cu hramul “Inaltarea Domnului”. Din anul 1665 se pastreaza cea dintai atestare documentare despre vechimea sa, cand monahia Salomeia, fiica lui Constantin Donose din Darmanesti, isi daruieste partea ei de mostenire Schitului de la Targu Ocna, construit din lemn in anul 1653.
Un alt document care atesta vechimea schitului este hrisovul domnesc al lui Constantin Cehan Racovita, datat la 1 ianuarie 1757, prin care se inzestreaza Spitalul Sfantul Spiridon din Iasi, cu mosia de la Targu Ocna, pe care se afla si schitul, care astfel devine metoc al Manastirii Sfantul Spiridon. La aceasta data schitul se reconstruieste tot din lemn, dar cu hramul Sfantul Mare Mucenic Gheorghe. Intre anii 1803-1810 schitul este recladit pentru a treia oara din piatra, cu hramul Buna Vestire.Prin pozitia lui pitoreasca, schitul era cercetat de multi calatori straini care vizitau Moldova. Despre asezarea lui fermecatoare ne vorbeste si Gheorghe Asachi, atunci cand l-a insotit pe domnul Mihai Sturza intr-o calatorie prin Tara de Jos.
Batranul schit este martor al multor evenimente din secolul al XVIII-lea, al revolutiei din 1821 si al luptelor de pe Cosna si Ciresoaia, unde bravii ostasi ai Armatei a II-a Romane, prin juramantul “Pe aici nu se trece!”, au facut cu piepturile lor zid de nepatruns in fata ofensivei austro-germane, in august 1917. In acel an, Schitul Magura Ocnei a fost transformat in post de prim ajutor, unde sute si mii de raniti ai regimentelor ce luptau in zona, au primit primul ajutor in chiliile si curtea lui. Este o minune ca acest sfant locas, aflat in zona fierbinte a bataliilor, a scapat nevatamat de obuzele dusmane.
Dar de urgia comunista schitul n-a scapat; in anul 1964, biserica, care avea inscrise cele trei hramuri pe usa de intrare, a fost daramata pana in temelii, cu tarnacoapele, iar materialele rezultate au fost folosite la alte constructii in orasul Targu Ocna; maicile au fost alungate, aici amenajandu-se un punct turistic.Cladirea si-a reluat viata monahala, la 28 mai 1990. Acum sosesc aici primele maici si arhimandritul Epifanie Bulancea. Luptandu-se cu greutatile financiare, muncind cu darzenie, acestia au ridicat din temelie o biserica catedrala si mai multe cladiri care sa asigure obstii o viata normala.
Manastirea Magura Ocnei – arhitectura si podoabe
Biserica manastirii este o constructie masiva din caramida si piatra, placata cu piatra in exterior, in forma de cruce. Altarul spatios este luminat de o fereastra cu vitralii la est. Catapeteasma este din lemn de stejar frumos sculptat. Naosul bisericii are absidele foarte largi si este luminat de cate o fereastra vitraliu la sud si nord. Pe naos se afla o mare turla deschisa, poligonala in exterior, luminata de patru ferestre. Sub cornisa cupolei, de jur imprejur, are ocnite pictate. Pronaosul spatios este luminat de cate o fereastra la sud si nord, iar pridvorul, inchis de asemenea, este luminat de cate o fereastra la sud si nord. Toate ferestrele sunt metalice, dreptunghiulare, terminate in arc, prevazute cu grilaj metalic. Intrarea in pridvor se face prin vest pe o usa din stejar, intarita metalic si avand pe fata interioara sculptat pe Domnul nostru Iisus Hristos. Din pridvor in pronaos se intra tot printr-o usa mare din lemn de stejar, sculptata pe ambele fete, cu Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil spre pridvor si Sfintii Apostoli Petru si Pavel spre pronaos. Pardoseala este din marmura.Pictura bisericii este executata in tehnica fresca, iar icoanele tamplei in ulei, autori fiind fratii Petru si Ioan Pascu. Pictarea s-a facut intre anii 1994-1997. Fatadele exterioare au in partea superioara, sub cornise, de jur imprejur, ocnite pictate. Acoperisul bisericii este lucrat din tabla zincata, cu streasina foarte larga, in stil moldovenesc. Constructia s-a facut cu contributia credinciosilor de pe Valea Trotusului si a binevoitorilor crestini din tara, in timpul pastoririi Episcopului Eftimie Luca al Romanului.Clopotnita din zid este construita la 40 de metri sud de altar, cu gang de intrare si cate doua incaperi laterale. La circa 50 metri vest de biserica s-a construit o cladire mare, din zid la parter si primul etaj, din lemn la etajul doi. In partea sudica a acestei cladiri este un frumos paraclis pictat, cu ferestre foarte largi, plafon semioval si pardoseala din parchet.Cladirea este acoperita cu tabla. In partea de nord-vest se afla o alta cladire din lemn, parter si etaj; la nord de biserica este o cladire lunga din zid, numai parter, orientata de la est la vest, care are un cerdac sustinut din stalpi de lemn si este acoperita cu tabla. Si la sud de biserica este o cladire mica din zid, numai parter, acoperita cu tabla.
Manastirea Magura Ocnei – localizare si cai de acces
Manastirea este situata pe soseaua Targu Ocna – Slanic Moldova, la cateva sute de metri dupa trecerea podului peste Trotus, intersectie dreapta, drum de beton prin padure circa 3 kilometri pana in manastire.Din gara Targu Ocna Salina se merge prin
“parcul care se scufunda”, se urca scarile de beton ce dau in soseaua Targu Ocna – Slanic, se merge pe sosea putin la stanga si apoi dreapta, pe drumul betonat pana in manastire.Asezamantul monahal de la Magura Ocnei este cladit in mijlocul padurii, pe o magura la altitudinea de 505 metri. Daca timpul este favorabil, se poate scurta distanta mergandu-se din sosea pe o poteca prin padure.
Acces feroviar: gara Targu Ocna – Saline, pe linia Adjud-Ciceu; Acces rutiere: DN12 A de la Onesti sau de la Miercurea Ciuc; DN11 de la Bacau sau de la Brasov; DN11A Targul Ocna – Onesti – Adjud – Podu Turcului-Barlad; DN2F Bacau – Vaslui; DN12A Miercurea-Ciuc – Targu Ocna – Comanesti – Onesti; DN12B Targu Ocna – Slanic Moldova.
Pozitionarea acestui asezamant intr-un cadru mirific, binecuvantat de Dumnezeu, ca si istoria sa zbuciumata, sunt punctele forte care atrag aici, pe Muntele Magura, anual, mii de turisti romani si straini. Am pus la dispozitie 70 de locuri de cazare in chiliile manastirii si o bucatarie monahala, pentru toti cei care vor sa vina aici la odihna si reculegere, pentru toti aceia care au nevoi sufletesti”, a spus preotul Epifanie Bulancea, staretul manastirii.
Manastirea Magura Ocnei
Localitatea Targu Ocna, cod 605600, judetul Bacau
Arhimandrit Epifanie Bulancea
Telefon: 0234/344325
Mobil: 0722.463.548
Manastirea Magura Ocnei si Monumentul Eroilor Nationali
Urcand pe drumul betonat, dupa aproape 2,5 kilometri, ne intampina pe stanga o cladire masiva din piatra, cu drapelul tricolor deasupra. Acesta este Monumentul Muzeu Magura Ocnei, inchinat eroilor din 1916-1918. Pe frontispiciul unde este o usa si un mic balcon din piatra este scris:
“Spuneti generatiilor viitoare ca noi ne-am facut datoria!” Muzeul este deschis de la 1 mai – 15 septembrie, intre orele 09:00 – 13:00, in sarbatorile legale si religioase.
Constructia acestui monument ce are pe frontispiciu cuvintele “Spuneti generatiilor viitoare ca noi ne-am facut datoria!” a inceput in anul 1925, prin efortul a 40 de pietrari si militari. Ei au transportat piatra necesara constructiei pe o distanta de peste 300 de metri.
Monumentul a fost ridicat din piatra cioplita si are o inaltime de 22 de metri. Cladirea monumentului cuprinde parter si doua etaje, legate printr-o scara interioara circulara. Ridicat la cota 504 metri, in amintirea a 14.000 de soldati romani ce au luptat si cazut eroic pe frontul de la Oituz – Cosna – Ciresoaia, acest monument este un adevarat loc de pelerinaj, multi oameni incumetandu-se sa urce pana la el.
Atat pe drumul modernizat cat si pe cararile ce urca spre acest monument se intalnesc banci din lespezi de piatra ce evoca eroismul ostirii romane de-a lungul istoriei. Aceste banci au incrustate, ca adevarate simboluri, numele localitatilor Rovine, Podu Inalt, Calugareni, Plevna si Oituz (locuri unde romanii au izbutit mari fapte de vitejie) dar si cele ale domeniilor militare pe care le-au slujit neinfricatii eroi (artilerie, cavalerie, infanterie, geniu, aviatie, graniceri, rosiori, jandarmi, vanatori de munte).
La primul etaj al Monumentului se afla un mic muzeu cu insemne si marturii documentare din Primul Razboi Mondial, atunci, pe aceste meleaguri ale judetului Bacau si in Vrancea hotarandu-se soarta intregului popor roman.
La Marasesti, considerat
“mormantul iluziilor germane”, trupele romane au jertfit 2.097 de soldati care au murit in luptele crancene, alti 538 fiind dati disparuti iar 4.290 au fost raniti. Pierderile germane la Marasesti au fost de 5.125 de morti, 9.816 disparuti si 12.467 raniti, in primul razboi mondial, in luptele de la “portile Moldovei” murind peste 60.000 de germani.
La 4 metri in stanga este crucea de piatra a sergentului post-mortem Constantin Musat, cazut eroic la Cosna, pe frontul Oituzului in august 1917. Dupa ce in 1916 ramane fara bratul stang din umar, refuza sa fie lasat la vatra si lupta ca aruncator de grenade.
Pe locul unde a cazut eroic, camarazii de lupta i-au ridicat, in anul 1923, o cruce de piatra, care in 1976 a fost adusa langa mormantul din Magura Ocnei. In locul ei s-a construit un monument din piatra in noiembrie 1977.
Pilda a eroismului armatei romane, langa Monumentul Eroilor de la Targu Ocna se afla crucea sergentului grenadier Constantin Musat, cazut eroic dupa ce a aparat cu pretul vietii sale pamantul scump al Romaniei.
Grav ranit in luptele de pe Valea Prahovei, el a tinut sa fie aruncator de grenade pe front si in ziua de 14 august 1917
“prin rapaitul asurzitor al armelor”, cu o imbarbatare continua caporalul grenadier Musat a cazut eroic pentru patrie cerand grenade sa le arunce in directia inamicilor.
Istoricul american Glen Torey a lasat in lucrarile sale marturia ca
“in 1916, armata romana a pecetluit soarta Austro-Ungariei si a facut posibila desavarsirea unitatii nationale a romanilor”.
Aceasta recunoastere a vitejiei bravilor soldati romani arata ca istoria poate fi controversata, ignorata dar niciodata sfidata, neputand fi “scoasa la mezat” si siluite adevarurile, marile batalii si jertfele inaintasilor.
Monumentul Eroilor de pe Magura Targu-Ocnei, inaugurat in august 1928, certifica acestui loc denumirea de “Munte Erou”, la cota 771 “Scoala de ofiteri din Iasi” luptand in 1917 impotriva germanilor iar la cateva sute de metri de monument, la mii de raniti din aceasta conflagratie mondiala le-au fost ingrijite ranile, de multe ori fiind prezenta aici, in preajma ostasilor, Regina Maria.
Demn de mentionat este faptul ca Monumentul Eroilor de pe Magura, care ofera o priveliste panoramica deosebita zonei inconjuratoare, a fost restaurat in anii 1972 – 1974 iar pana in 1989 a fost locul unde, la 9 mai, se aducea un pios omagiu eroilor din Primul Razboi Mondial.
In memoria localnicilor, aceasta zi a ramas ca una deosebita, cu defilari in cadenta ritmurilor muzicii militare pe strazile orasului, prezentarea onorului de catre garda militara, depunerea de coroane de flori la Monumentul Eroilor de la cota 504 metri si o serbare campeneasca in varful Magurii, asteptata cu deosebit interes de la an la an.
(Sursa crestinortodox.ro)
BISERICA PRECISTA – Târgu Ocna (1662; 1860) are ca hram „Adormirea Maicii Domnului” şi a fost zidită prima dată în anul 1683 (după alte izvoare în 1662) şi apoi refăcută şi mărită în anul 1860, după cum reiese din pisania care se află deasupra uşii la intrarea în pronaos:
„Această biserică, fostă mănăstire „Precista”, înălţată de boier Gheorghe Ursache, în anul 1683 şi prin testament închinată sfintei mănăstiri „Ivirul” din Muntele Athos, cu timpul fiind deteriorată şi gata a se prăbuşi, a fost reconstruită şi mărită prin cheltuiala şi supravegherea prea cuviosului arhimandrit şi stareţ Damaschin Iviritul, în anul 1860, prin ajutorul lui Dumnezeu (202 ani a fost mănăstire).
Primul egumen a fost ieromonahul Cozma, urmat de arhimandriţii: Ezechil, Teona, Teofan, Sofronie, Miftodie, Sofronie, Calinic, Neofit, Neofit, Paisie, Procopie, Paisie, Melitie, Melitie, Agapie şi Damaschin.
Din 1863 au urmat egumenii: Policarp Popescu, Vasile Ştefănescu (ajunşi arhierei), Climent Mihăilescu, Ghenadie Miresescu şi protosinghelul Iosif Nicolau (1873- 1885), care a făcut unele reparaţii.
Din anul 1885 devine biserică de mir cu preoţii: ARGHIR GOAGĂ (1885 – 1916), GHEORGHE TUDORACHE (1916 – 1918), Econom N. ATANASIU ( 1918 – 1940), IOAN MATEI ( 1940 – 1974).
În anii 1928 – 1929, biserica a fost pictată în ulei, iar în anul 1968, în frescă, de pictorul Dimitrie Hornung şi sfinţită de P.S. PARTENIE CIOPRON (la 29 septembrie 1968).
In anii 1987 – 1989, prin osârdia membrilor Consiliului parohial, a enoriaşilor parohiei şi a altor credincioşi, pictura a fost restaurată – repictată – de Doamna Ecaterina Ardeleanu. Sfinţirea s-a oficiat de către P.S. EFTIMIE LUCA, Episcop al Eparhiei Romanului şi Huşilor, în anul 1995, luna august, ziua 20, paroh fiind preotul PAVEL CURCUŢĂ.” (1974-1999).
Cercetătorul contemporan Florin Marinescu care a cercetat bogata arhivă a Mănăstirii Ivir, avansează ideea că biserica ar fi fost construită înainte de 1662.
Menţionăm aici faptul că Mănăstirea Precista a avut multe moşii. Vistierul Gheorghe Ursache dăruieşte în anul 1683 moşiile Liteni (judeţul Suceava), Seminoancele sau Ocneanca (jud. Putna), Vlădiceni din ţinutul Hotinului şi altele.
La anul 1863, datorită secularizării averilor mănăstireşti, ea a fost deposedată de aceste moşii.
Urmaşii lui Gheorghe Ursache, unii înrudiţi între ei, Buhuşi, Balş, Racoviţă, Şoldan, ca şi Domnitorul Ioan Calimachi şi Alexandru Ipsilanti îi vor face numeroase danii.
O parte din documentele mănăstirii vor fi duse de către egumenul Damaschin în 1863 la Mănăstirea Ivir, unde se găsesc şi astăzi.
Mănăstirea Precista împreună cu Mănăstirea Răducanu ar fi stăpânit peste 74 de moşii şi părţi de moşii în nouă ţinuturi ale Moldovei (Bacău, Covurlui, Hotin, Iaşi, Neamţ, Putna, Suceava, Tecuci, Vaslui), silişti, livezi, poieni, bălţi, terenuri în Târgu Ocna şi Tg. Trotuş, crâşme la Iaşi, Tg. Ocna sau în sate, vii la Odobeşti, Grozeşti şi Ocna. Mori pe apa Slănicului şi Trotuşului. Prăvălii şi hanuri: Bacău şi Tg. Ocna. Toate aceste proprietăţi vor fi vândute conform legii din 1873.
De asemenea s-a bucurat şi de mile domneşti: cantităţi de sare, untdelemn şi tămâie anual.
Venitul Mănăstirii Precista, după o listă a Departamentului Averilor Bisericeşti din 1848, era de 6.000 de galbeni, fiind pe locul doi după Mănăstirea Răchitoasa.
Actuala biserică, reconstruită între anii 1859 – 1860 este din cărămidă şi piatră cioplită iar cheltuielile au fost suportate din veniturile pe care le poseda mănăstirea.
În pridvorul actualei biserici se află o pisanie în limba greacă care are următorul conţinut:
„Această biserică Mănăstirea Precista mai întâi de Dumnezeu creată şi înălţată de boierul Gheorghe Ursache şi prin testament închinată sfintei mănăstiri Ivirul din Muntele Athos, care cu timpul fiind deteriorată şi gata a se prăbuşi, a fost reconstruită şi mărită prin cheltuiala şi supravegherea Prea Cuviosului Arhimandrit şi Stareţul Damaschin Ivirit, în anul 1860, prin ajutorul lui Dumnezeu.”.
Biserica este construită în interior în formă de treflă iar în exterior de cruce grecească, cu arcuri şi console pe care se sprijină turnul principal.
Are o arhitectură foarte bine proporţionată şi o catapeteasmă impunătoare, pictată de către D. Petrescu.
Actuala biserică a fost renovată în 1914, 1934, 1968 şi 1982.
Deasupra pridvorului se află turnul clopotniţei care adăposteşte patru clopote, dintre care unul are o inscripţie în limba greacă.
Cel de-al şaselea paroh este preotul CONSTANTIN GENES, numit în anul 1999.
În prezent parohia este formată din 520 familii, majoritatea pensionari.
Are un cimitir la Biserica „Domnească” care este capelă de cimitir.
Nu are casă parohială întrucât a fost demolată în anul 1985 de către regimul de tristă amintire. Tot atunci a fost demolat şi un gard foarte frumos de fier forjat care împrejmuia biserica şi casa parohială. Acest gard a fost transferat la Biserica Armenească din Roman.
BISERICA „DOMNEASCĂ” (CUVIOASA PARASCHEVA)
Biserica de lemn „Cuvioasa Parascheva”, numită şi „Domnească” a fost construită din bârne de stejar pe malul drept al pârâului Vâlcica, nu departe de Ocne, pentru rufetaşii de aici. Tradiţia spune că biserica actuală a fost refăcută pe locul alteia mai vechi care data din anii 1572 – 1574, de pe vremea lui Ioan Vodă cel Viteaz.
Actuala biserică datează din anul 1725, construită de Dediu Codreanu, mare spătar, socrul lui Mihai Racoviţă Voievod.
Inscripţia aflată deasupra uşii la intrare glăsuieşte:
”Leat 7233 (1725), aprilie 30.Această sfânt biserică s-au prefăcut în zilele Măriei Sale Ion Mihai Racoviţă Voievod gospodja şi Ana în domnia 3-a cu cheltuiala dumisale Dediului vel spătar şi jupâneasa dumisale Ruxandra, părinţii doamnei Anii şi prin osteneala dumisale Catrina în cămărăşii (a) 3” iar pe uşorul uşii din stânga este probabil numele meşterului Mihai Radu.
În decursul anilor, biserica s-a bucurat de numeroase privilegii din partea mai multor Domni: Mihai Racoviţă, Constantin Racoviţă, Mihai Şuţu, şi alţii.
În anul 1828, din ordinul Domnului Ioniţă Sandu Sturdza, în ograda bisericii se vor construi câteva bărăci în care va funcţiona un spital destinat rufetaşilor. Abia în 1851 se va construi un spital nou care va deservi nevoile rufetaşilor ocnei şi a micii garnizoane ce asigura paza condamnaţilor.
Nicolae Iorga, în urma unei călătorii făcute la Slănic Moldova, în 1904, consideră această biserică ca fiind cea mai veche din localitate
În timp, biserica a suportat mai multe reparaţii care au privit temelia, pereţii altarului, ferestrele şi uşa de la intrare, acoperişul clopotniţei, şi altele.
Biserica are un plan simplu în formă de corabie, cu absida altarului decroşată, tipologic aparţinând secolului al XVIII- lea. În prelungirea pronaosului a fost adăugată la o dată târzie, clopotniţa cu turn , căptuşită cu scândură.
Clopotniţa are două clopote: cel mic, cu inscripţie ilizibilă iar cel mare cu o inscripţie din 1861, în care se artă că el a fost turnat cu cheltuiala şavgăilor şi a primarului Iorgu Metaxa.
Temelia bisericii este din piatră de carieră.
Biserica este pardosită cu dale de piatră iar pereţii căptuşiţi cu scândură cu nervuri care se grupează în cheia de boltă dublă.
Remarcabil este iconostasul alcătuit din icoane de o mare frumuseţe, fiind renovate în anii 1789, 1800, 1810 şi 1830.
În prezent, biserica este folosită drept capelă mortuară, fiind poziţionată în mijlocul cimitirului parohiei, unde se odihnesc o serie de personalităţi de vază de altădată…
BISERICA „SFÂNTUL NICOLAE”
S-a crezut că este cea mai veche biserică din oraş, construită între anii 1568 – 1572, dată care nu este susţinută cu documente.
Cea mai probabilă dată când a fost construită biserica este între anii 1772 – 1774, asemănându-se bine ca arhitectură cu bisericile Golia şi Curelari din Iaşi.
În decursul timpului ea a suferit numeroase transformări.
Arhitectura bisericii este foarte frumoasă. Elementul dominant, specific, îl constituie în exterior pilaştrii terminaţi la mijloc şi aproape de cornişă cu capiteluri corintice sculptate rudimentar, precum şi cornişele în formă de cruce.
Pentru că biserica ajunsese într-o stare proastă de degradare, Ioan Sandu Sturdza Voievod, printr-un hrisov din 6 iulie 1824, îi acordă „venitul cotului din Tg. Ocna care să aibă a lua după rânduială aceeaşi ce se urmează şi pe la alte târguri”, biserica putea să arendeze venitul cotăritului.
În anul 1869 s-a ridicat turnul de pe pronaos care ar fi măsurat 14 metri înălţime.
În 1890 biserica este lovită de un fulger care i-a provocat mari stricăciuni, motiv pentru care a fost închisă două decenii.
Între anii 1914 – 1916 se fac reparaţii importante de consolidare, lucrări întrerupte din cauza războiului.
În 1917, în timpul bombardamentului, turnul bisericii s-a prăbuşit iar biserica a suferit avarii. În 1935 a fost restaurată.
În urma cutremurului din 1977 i se aplică o centură de beton armat deasupra ferestrelor, iar în 1979 este sfinţită de către P. S. Eftimie al Romanului şi Huşilor, în timpul păstoririi preotului Pavel Curcuţă.
Vechea catapeteasmă a bisericii a fost mutată la biserica „Naşterea Maicii Domnului”(capela cimitirului) în anul 1960 şi a ars în incendiul din 1962.
Actuala catapeteasmă, din 1871, a fost adusă de la paraclisul Bisericii „Sf. Nicolae” din Bacău în anul 1979.
Biserica nu a fost zugrăvită niciodată.
După ultima renovare, ea a adăpostit obiecte de patrimoniu şi carte rară.
În curtea bisericii se află monumentul şi cimitirul eroilor căzuţi pe aceste meleaguri în Primul Război Mondial (1916 – 1919).
Două tunuri de epocă străjuiesc intrarea în cimitir.
Astăzi se află într-o stare avansată de degradare.
Din anul 2000, cu aprobarea Direcţiei Monumentelor Istorice, a intrat în reparaţie capitală, lucrări care se desfăşoară cu anevoie din lipsă de fonduri.
În construcţie…
Biserica “Sfintii Voievozi”( adresa: str. Constantinescu Stefan 1 )-TARGU OCNA
În construcţie…
Biserica “Buna Vestire” (str. Raducanu 6)-TARGU OCNA
În construcţie…
Biserica “Sf. Treime”-TARGU OCNA
În construcţie…
Biserica de lemn “Sf. Gheorghe”( adresa: str. Tisesti 98 )-TARGU OCNA
În construcţie…
Biserica “Sf. Ioan Botezatorul” (str. Negri Costache 94)-TARGU OCNA
În construcţie…